Pro integrare

Comisia Europeană, prognoză puţin mai optimistă pentru România: Scumpiri de până la 3% şi o creştere economică de peste 5%

Get real time updates directly on you device, subscribe now.

 Aceasta reprezintă o îmbunătăţire semnificativă a perspectivelor de creştere în comparaţie cu previziunile economice din iarna anului 2021 pe care Comisia le-a prezentat în februarie. Ratele de creştere vor continua să varieze la nivelul UE, însă economiile tuturor statelor membre ar trebui să revină la nivelurile de dinainte de criză până la sfârşitul anului 2022.

Astfel, pentru România Comisia Europeană estimează o creştere economică de 5,1% în acest an şi de 4,9% anul viitor, o inflaţie de 2,9% în acest an şi de 2,7% în 2021 şi o rată a şomajului de 5,2% în acest an şi de 4,8% anul viitor.

Creşterea economică se reia pe măsură ce ratele de vaccinare cresc, iar măsurile de limitare a răspândirii bolii se relaxeazăPandemia de coronavirus reprezintă un şoc de proporţii istorice pentru economiile Europei. Economia UE s-a contractat cu 6,1 %, iar economia zonei euro cu 6,6 % în 2020. Deşi, în general, întreprinderile şi consumatorii s-au adaptat pentru a face faţă mai bine măsurilor de izolare, unele sectoare, cum ar fi turismul şi serviciile prestate în persoană, continuă să sufere.

Redresarea economiei Europei, care a început vara trecută, a stagnat în al patrulea trimestru al anului 2020 şi în primul trimestru al anului 2021, întrucât au fost introduse noi măsuri de sănătate publică pentru a limita creşterea numărului de cazuri de COVID-19. Se preconizează că economiile UE şi ale zonei euro se vor redresa puternic pe măsură ce ratele de vaccinare cresc, iar restricţiile sunt relaxate. Această creştere va fi determinată de consumul privat, de investiţii şi de creşterea cererii de exporturi ale UE din partea unei economii mondiale consolidate.

Se preconizează că investiţiile publice, ca procent din PIB, vor atinge cel mai înalt nivel din ultimii zece ani în 2022. Acest lucru va fi susţinut de Mecanismul de redresare şi rezilienţă (RRF), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU.

Pieţele forţei de muncă se îmbunătăţesc într-un ritm lentCondiţiile de pe piaţa forţei de muncă se îmbunătăţesc încet după impactul iniţial al pandemiei. Ocuparea forţei de muncă a crescut în a doua jumătate a anului 2020, iar ratele şomajului au scăzut faţă de nivelurile lor maxime în majoritatea statelor membre.

Schemele de sprijin public, inclusiv cele sprijinite de UE prin instrumentul SURE, au împiedicat creşterea dramatică a ratelor şomajului. Cu toate acestea, pieţele forţei de muncă vor avea nevoie de timp pentru a se redresa pe deplin, deoarece există posibilitatea ca programul de lucru să crească înainte ca întreprinderile să fie nevoite să angajeze mai mulţi lucrători.

În UE, rata şomajului este estimată la 7,6 % în 2021 şi la 7 % în 2022. În zona euro, rata şomajului este estimată la 8,4 % în 2021 şi la 7,8 % în 2022. Aceste rate rămân mai ridicate decât nivelurile din perioada anterioară crizei.

InflaţiaInflaţia a crescut puternic la începutul acestui an, ca urmare a creşterii preţurilor la energie şi a unei serii de factori temporari şi tehnici, cum ar fi ajustarea anuală a ponderilor acordate bunurilor şi serviciilor în coşul de consum utilizat pentru calcularea inflaţiei. Inversarea unei reduceri a TVA-ului şi introducerea unei taxe pe emisiile de carbon în Germania au avut, de asemenea, un efect semnificativ.

Inflaţia va varia semnificativ în cursul acestui an, deoarece preţurile estimate ale energiei şi variaţiile ratelor TVA generează fluctuaţii semnificative ale nivelului preţurilor în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. 

În UE, inflaţia se va situa, conform previziunilor, la 1,9 % în 2021 şi la 1,5 % în 2022. În zona euro, inflaţia se va situa, conform previziunilor, la 1,7 % în 2021 şi la 1,3 % în 2021.

Datoria publică va atinge un nivel maxim în 2021Sprijinul public pentru gospodării şi întreprinderi a jucat un rol vital în atenuarea impactului pandemiei asupra economiei, dar a condus la creşterea nivelului datoriei statelor membre.

Se preconizează că deficitul public general agregat va creşte cu aproximativ jumătate de punct procentual până la 7,5 % din PIB în UE în acest an şi cu aproximativ trei sferturi dintr-un punct procentual, ajungând la 8 % din PIB în zona euro. Se preconizează că toate statele membre, cu excepţia Danemarcei şi a Luxemburgului, vor înregistra un deficit de peste 3 % din PIB.

Cu toate acestea, până în 2022, se preconizează că deficitul bugetar agregat va ajunge la jumătate, până la puţin sub 4 %, atât în UE, cât şi în zona euro. Se preconizează că numărul statelor membre cu un deficit de peste 3 % din PIB va scădea semnificativ.

În UE, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va atinge un nivel maxim de 94 % în acest an, înainte de a scădea uşor la 93 % în 2022. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB în zona euro va urma aceeaşi tendinţă, urmând să crească la 102 % în acest an şi apoi să scadă uşor la 101 % în 2022.

Riscurile privind perspectivele rămân ridicate, dar în prezent sunt în general echilibrate

- Diaspora.Ro promoveaza activitățile Românești -

Riscurile asociate perspectivelor sunt ridicate şi vor rămâne astfel atât timp cât spectrul pandemiei de COVID-19 afectează economia.

Evoluţiile situaţiei epidemiologice, precum şi eficienţa şi eficacitatea programelor de vaccinare s-ar putea dovedi a fi mai bune sau mai slabe decât se presupunea în scenariul central al acestei previziuni.

Această previziune poate subestima tendinţa gospodăriilor de a cheltui sau dorinţa consumatorilor de a menţine niveluri ridicate de economii de precauţie.

Un alt factor îl constituie momentul retragerii măsurilor de sprijin, care, dacă este prematur, ar putea pune în pericol redresarea. Pe de altă parte, o retragere întârziată ar putea duce la crearea unor denaturări ale pieţei şi a unor bariere în calea ieşirii de pe piaţă a întreprinderilor ineficiente.

Impactul dificultăţilor financiare ale întreprinderilor asupra pieţei forţei de muncă s-ar putea dovedi mai grav decât se anticipase.

O creştere mai puternică la nivel mondial, în special în SUA, ar putea avea un impact mai bun asupra economiei europene decât se preconizase. Cu toate acestea, o creştere mai puternică în SUA ar putea impulsiona randamentele obligaţiunilor suverane ale SUA, ceea ce ar putea provoca ajustări necontrolate pe pieţele financiare, cu un impact grav îndeosebi asupra economiilor emergente cu datorii valutare ridicate.

Declaraţiile membrilor colegiului:

Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor, a declarat: „Deşi nu am ieşit încă din criză, perspectivele economice ale Europei arată mult mai bine. În contextul în care ratele de vaccinare cresc, restricţiile se relaxează, iar vieţile oamenilor se întorc lent la normal, am actualizat previziunile pentru economiile din UE şi din zona euro pentru anul acesta şi pentru anii următori.

Mecanismul de redresare şi rezilienţă va contribui la redresare şi va fi un adevărat factor de schimbare în 2022, când va impulsiona investiţiile publice la cel mai înalt nivel în decursul unui deceniu. Mai sunt încă multe de făcut şi există în continuare multe riscuri cu care trebuie să trăim atât timp cât pandemia nu ia sfârşit. Până când vom ajunge într-un moment de stabilitate, vom continua să facem tot posibilul pentru a proteja populaţia şi pentru a menţine întreprinderile pe linia de plutire.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: „Spectrul pandemiei provocate de COVID-19 începe să părăsească economia Europei. După un început slab al anului, estimăm o creştere puternică atât în 2021, cât şi în 2022. Sprijinul bugetar fără precedent a fost — şi rămâne — esenţial pentru a ajuta lucrătorii şi întreprinderile din Europa să facă faţă crizei. Se estimează că nivelul deficitelor şi al datoriei va atinge un nivel maxim în acest an, înainte de a începe să scadă.

Impactul NextGenerationEU va începe să fie resimţit anul acesta şi anul viitor, dar mai avem multe de făcut — în Bruxelles şi în capitalele naţionale — pentru a valorifica la maximum această oportunitate istorică. Desigur, menţinerea ritmului actual susţinut al vaccinărilor în UE va fi crucială — atât pentru sănătatea cetăţenilor noştri, cât şi pentru economiile noastre. Aşadar, să trecem la treabă.”

Previziunile economice din primăvara anului 2021 se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluţia cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor şi a preţurilor produselor de bază, întemeiate pe informaţiile disponibile până la data de 28 aprilie 2021.

Pentru toate celelalte date integrate în previziuni, inclusiv ipotezele referitoare la politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informaţiile disponibile până la data de 30 aprilie, inclusiv. Cu excepţia cazului în care politicile sunt anunţate în mod credibil şi sunt detaliate în mod corespunzător, proiecţiile pornesc de la ipoteza că nu se modifică nimic la nivel de politici.

În urma adoptării finale a Regulamentului privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi a progreselor semnificative înregistrate în pregătirea planurilor de redresare şi rezilienţă, previziunile din primăvară încorporează măsurile de reformă şi de investiţii prevăzute în proiectele de programe de redresare şi rezilienţă pentru toate statele membre. Cu toate acestea, la data limită, anumite planuri erau încă în discuţie în mai multe state membre.

În astfel de cazuri, au fost utilizate ipotezele de lucru simplificate pentru înregistrarea tranzacţiilor legate de Mecanismul de redresare şi rezilienţă, în special în ceea ce priveşte profilul de timp al cheltuielilor (presupus a fi liniar pe durata de viaţă a Mecanismului de redresare şi rezilienţă) şi structura acestora (presupusă a fi împărţită între investiţiile publice şi transferurile de capital).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

- Comunitatea Diaspora -

Comentarii
Loading...