Declarații de presă susținute de șeful Cancelariei Prim-ministrului, Ionel Dancă, despre măsurile adoptate în ședința de guvern

12 Iunie

Ionel Dancă:

În ședința de guvern de ieri, au fost adoptate mai multe multe acte normative, printre acestea, cea mai importantă din punct de vedere al impactului pentru populație, este hotărârea de guvern care instituie noi măsuri de relaxare pentru perioada următoare.
Așa cum premierul Ludovic Orban a anunțat de mai multe ori, în funcție de evoluția epidemiologică a răspândirii infecțiilor cu coronavirus, treptat, gradual, vor fi ridicate o parte dintre restricțiile impuse de necesitatea limitării răspândirii acestor infecții.
În ședința de guvern, la propunerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, a fost adoptată hotărârea de guvern care modifică anexele prevăzute la hotărârea de guvern privind starea de alertă în ceea ce privește desfășurarea unor activități pe perioada stării de alertă.
Astfel, a fost introdusă posibilitatea exceptării de la măsura izolării sau carantinării a persoanelor care se întorc din țările exceptate de la această măsură. Vorbim despre țări care, în baza unor criterii de evaluare recomandate de Organizația Mondială a Sănătății și recomandate, de asemenea, de oficiile de europene în acest sens, Institutul Național de Sănătate Publică, în baza acestor criterii, va face o evaluare cu privire la riscurile de răspândire a infecțiilor cu coronavirus în mai multe țări. În funcție de rezultatul acestei evaluări, o parte dintre țările care au un coeficient mai mic de cinci cazuri noi în medie în ultimele 14 zile la 1 milion de locuitori vor putea fi exceptate de la obligativitatea instituirii măsurii de carantină sau izolare la domiciliu pentru persoanele care vin din aceste țări. Astfel, persoanele care au stat mai mult de 14 zile cumulativ într-una dintre aceste țări exceptate vor fi la rândul lor exceptate de măsura carantinării și izolării la domiciliu. Această măsură va permite, practic, românilor să călătorească în țări considerate cu un risc scăzut de răspândire a infecțiilor cu coronavirus, țări precum Grecia, Bulgaria, Austria, care vor fi decise în baza evaluării făcute de Institutul Național de Sănătate Publică.
De asemenea, vor fi reluate zborurile spre și dinspre statele respective, în măsura în care aceste zone nu mai prezintă un risc de răspândire a infecţiilor cu coronavirus. Alte categorii de activități care vor fi reluate începând cu 15 iunie: vorbim despre activitățile recreative și sportive care vor avea posibilitatea unui număr de participanți de cel mult şase persoane, față de prevederea anterioară de trei persoane; practic, se dublează numărul persoanelor în grup care participă la activități recreative şi sportive.
Evenimentele private în spații închise se vor putea desfășura cu participarea a cel mult 20 de persoane, iar în spații deschise, cu participarea a cel mult 50 de persoane. Se vor relua, începând cu data de 15 iunie – așa cum, de altfel, a fost discutat cu reprezentanții industriei de retail -, activitățile în centre comerciale, în mall-uri. Începând cu data de 15 iunie, va fi permisă activitatea operatorilor economici în aceste centre comerciale, cu excepția restaurantelor, cafenelelor, sălilor de joc sau cinematografelor.
Vor fi reluate activitățile de administrare a ştrandurilor și piscinelor exterioare, precum și activitățile în sălile de sport și fitness și tratament balnear.
Nu în ultimul rând, potrivit acestui nou cadru de reglementare, începând cu 15 iunie, ca urmare a faptului că perioada cursurilor școlare se încheie, practic, astăzi, părinții vor avea posibilitatea să ducă copiii la creșe grădinițe și after school-uri, indiferent că acestea sunt de stat sau privat. Sigur că, în cazul creşelor, grădinițelor de stat, acestea sunt la nivelul deciziei autorităților locale, iar recomandarea noastră este ca aceste activităţi să fie reluate cu păstrarea regulilor de protecţie sanitară, distanţare socială.
În funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, guvernul va analiza şi alte măsuri de relaxare pe perioada stării de alertă, într-un proces gradual de ridicare a restricţiilor, care să permită românilor revenirea la normalitate, însă cu un apel pentru toţi, la prudenţă şi responsabilitate.
Alte acte normative adoptate în şedinţa de guvern de ieri: a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă în domeniul protecţiei sociale. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a iniţiat un act normativ, care, pe de o parte, vine să reglementeze prelungirea unor facilităti acordate persoanelor pe perioada stării de urgenţă şi stării de alertă, iar, pe de altă parte, să permanentizeze o serie de proceduri instituite în această perioadă, măsuri de simplificare a modului de depunere a documentaţiilor pentru diverse drepturi şi beneficii sociale.
Astfel, indemnizaţia pentru creşterea copilului, pentru cei cărora le expiră perioada de acordare a acestei indemnizaţii pe perioada stării de alertă, se prelungeşte până la 31 decembrie 2020; la fel şi stimulentul de inserţie pentru cei care se întorc la muncă sau doresc să se angajeze după încheirea acestei perioade. Potrivit acestor prevederi, impactul acestor măsuri este de aproximativ 13 milioane de lei pentru două luni, în cazul indemnizaţiei de creştere a copilului, de care vor beneficia aproximativ 3.000 de persoane, în situaţia în care această indemnizaţie, aşa cum cunoaşteţi, este de 2.200 de lei. În schimb, pentru stimulentul de inserţie, se estimează un număr de beneficiari de aproximativ 5.000 de persoane şi acest beneficiu se acordă în cuantum de 650 de lei, estimat pentru o perioadă de două luni. Important de reţinut este că aceste măsuri se aplică doar pentru persoanele care activează în domenii unde continuă restricţiile pe perioada stării de alertă.
În ceea ce privește simplificarea procedurilor instituite pe perioada stării de urgență și stării de alertă, la nivelul Ministerului Muncii, prin proiectul de Ordonanță de urgență adoptat în ședința de guvern de ieri, practic, se permanentiză ceea ce, forțat, administrația a fost nevoită să instituie pe perioada stării de urgență, pentru a evita contactul fizic și, în același timp, iată, ne permite să instituim o digitalizare și o simplificare electronică a acestor proceduri, un beneficiu, dacă vreți, al acestei perioade de stare de urgență, pe care autoritatea de la Ministerul Muncii dorește să îl continue și să îl permanentizeze. Așadar, vor continua procedurile de depunere în format electronic, prin mijloace electronice, a documentațiilor necesare pentru diverse drepturi și beneficii sociale.
De asemenea, cursurile de formare profesională, care această perioadă s-au desfășurat în sistemul online, vor continua și pentru perioada următoare și vor fi recunoscute, validate în această formulă pe mai departe.
Un alt act normativ adoptat în ședința de guvern de ieri reprezintă o adevărată revoluție în domeniul proiectelor de infrastructură derulate cu fonduri europene. Astfel, Ministerul Fondurilor Europene a propus și a fost adoptată o ordonanță de urgență, care permite transferul proiectelor de infrastructură rutieră și feroviară de interes local, de la autoritățile centrale la nivelul autorităților locale. În traducere liberă, ceea ce instituie această ordonanță de urgență este o soluție așteptată, cerută de foarte mult timp de către autoritățile locale, care asistau neputincioase la modul în care unele rute de transport cu trafic intens pur și simplu aglomerau comunitățile locale, aglomerau infrastructura de transport local la nivelul unor orașe și localități, fără a putea interveni pentru modernizarea, extinderea sau reabilitarea acestor infrastructuri. Prin această ordonanţă de urgenţă, se dă posibilitatea autorităţilor locale să preia în gestiune şi în execuţie proiecte de infrastructură rutieră şi feroviară de interes local, fie prin autoritatea locală, fie prin asociaţii de dezvoltare intercomunitare, pentru dezvoltarea şi execuţia unor lucrări pe infrastructura de interes naţional. Astfel, drumuri naţionale, centuri ocolitoare, care, până în present, nu erau în grafic de execuţie la nivelul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, de exemplu, vor putea fi transferate la autorităţile locale şi executate în gestiunea acestora, urmând ca, după finalizarea acestor lucrări, să revină în administrarea Companiei naţionale de Autostrăzi. Prin acest mecanism, se rezolvă, de asemenea, o problemă acută a Programului Operaţional Infrastructură Mare, respectiv un risc de dezangajare de peste două miliarde de euro, tocmai pentru că sunt proiecte care au întârziat, nu au fost pregătite suficient de către guvernările anterioare, din lipsa de interes, din lipsă de competenţă şi acum, acestea au posibilitatea să fie transferate la nivel local – unde există voinţă şi interes major pentru realizarea acestora – şi vor putea fi realizate astfel încât România să nu piardă banii europeni atât de importanţi pentru realizarea acestor proiecte.
Tot în cadrul acestei ordonanţe de urgenţă iniţiate de Ministerul Fondurilor Europene, au fost introduse câteva modificări în ceea ce priveşte decontarea unor cheltuieli, în special pentru zona de cercetare, cu acordul Comisiei Europene. În cadrul proiectelor de cercetare, vor putea fi decontate cheltuieli de până la 75% cu achiziţia echipamentelor, în primul an de derularea proiectului. Aceste cheltuieli erau, până în prezent, decontate ulterior desfăşurării unor etape din cadrul poriectului şi nu puteau fi decontate în prima etapă a acestora. Este o modificare importantă, care grăbeşte şi facilitează derularea proiectelor de cercetare.
Tot în domeniul fondurilor europene, în cadrul şedinţei de guvern de ieri, a fost discutat şi adoptat un memorandum iniţiat de Ministerul Finanţelor Publice privind implementarea programului SURE, în cadrul căruia România poate avea acces la cinci miliarde de euro pentru cheltuieli efectuate pe perioada stării de urgenţă şi de alertă, dar şi ulterior, ca urmare a efectelor în domeniul social şi economic generate de pandemia COVID. Astfel, vor putea fi decontate cheltuieli efectuate începând cu 1 februarie 2020, iar asistenţa financiară a Comisiei Europene este valabilă până la 31 decembrie 2022. Din categoria cheltuielilor care vor putea fi decontate prin acest mecanism sunt cheltuieli legate de şomajul tehnic, de măsuri de protecţie sanitară la locul de muncă şi alte măsuri şi programe pe care statele membre le-au aplicat în această perioadă, aşa cum a făcut şi România, pe de o parte, pentru a salva locurile de muncă afectate de criza COVID, pentru a salva puterea de cumpărare a angajaţilor, pentru a lăsa disponibilitate financiară la nivelul companiilor afectate de această criză şi, pe de altă parte, pentru a stimula reîntoarcerea la muncă, pentru a sprijini parţial costurile salariale ale angajatorilor cu salariaţii, astfel încât să fie posibilă, să fie avantajată o reluare a creşterii economice şi o relansare a acesteia în perioada următoare. România, din acest punct de vedere, a derulat programul de şomaj tehnic, de la 16 martie până la data la care vor fi ridicate restricţiile pentru toate domeniile care au fost nevoite să întrerupă activitatea temporar. Peste un milion de români au beneficiat de această măsură pe perioada stării de urgenţă şi stării de alertă, iar o parte dintre aceste cheluieli vor putea fi decontate prin acest program SURE. Pe de altă parte, România este, în momentul de faţă, în aplicarea unui alt program de sprijin pentru angajatori, respectiv susţinerea a 41,5% din costul salarial al angajatului pentru cei care se întorc la muncă, cei care au fost în şomaj tehnic şi se întorc la muncă, această facilitate fiind în aplicare începând cu data de 1 iunie, pentru o perioadă de trei luni de zile.
În acest moment, guvernul are în analiză alte programe de sprijin, cum ar fi programul flexibil de muncă, un program aşteptat atât de mediul de afaceri, şi un program care are efecte deja în mai multe state europene, care va permite angajatorilor şi angajaţilor să deruleze raporturi contractuale de muncă în acord cu nevoile companiilor și ale salariaților.
Contribuția României la acest program SURE este de aproximativ 393 de milioane de euro și, în baza acestei contribuții, are acces la o sumă de aproximativ 5 miliarde de euro pentru programe în domeniul economic și social, pentru stimularea măsurilor de ocupare a forței de muncă.
Alte câteva proiecte de acte normative adoptate în ședința de guvern de ieri au ca obiectiv derularea proiectelor de investiții, guvernul actual, condus de premierul Ludovic Orban, fiind ferm angajat în creșterea ritmului de execuție a lucrărilor de infrastructură care au întârziat nepermis de mult ca urmare a modului deficitar de pregătire a acestora de către guvernele anterioare şi, iată, cu fiecare act normativ adoptat, guvernul face progrese în desfășurarea acestor proiecte.
Astfel, a fost adoptată o hotărâre de guvern care pregătește tronsonul 4 al drumului expres Craiova-Pitești pentru desfășurarea lucrărilor de proiectare și execuție, respectiv o hotărâre de guvern pentru exproprierea unor imobile pe raza județului Argeș a acestui tronson, în valoare de 5,1 milioane. Drumul expres Craiova-Pitești este un proiect care, încă de la preluarea guvernării, a fost un obiectiv principal și, spre deosebire de imaginile de tristă amintire a celor care deschideau şantierul la acest proiect de infrastructură improvizând borduri în câmp, astăzi, guvernul liberal a accelerat ritmul de execuție pe acest proiect de infrastructură, astfel încât 55 de kilometri pe acest drum expres Craiova-Pitești sunt în execuție și, iată, sunt pregătite următoarele tronsoane pentru deschiderea frontului de lucru.
Alte câteva obiective de investiţii cu valoare simbolică, cu valoare de patrimoniu, sunt, de asemenea, în pregătire pentru realizarea lucrărilor de modernizare și reabilitare. După ce, în ședința de guvern de săptămâna trecută, Ministerul Lucrărilor Publice, prin Compania Națională de Investiții, a promovat adaptarea indicatorilor tehnico-economici pentru două obiective extrem de importante pentru capitală, respectiv clădirea Universității București și clădirea Academiei de Studii Economice, ieri, în ședința de guvern, au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru alte clădiri de patrimoniu. Vorbim despre Palatul “Mihail Sturza”, din Iași, care are o valoare a investiției programată de de aproximativ 76 de milioane lei și o durată a execuției lucrărilor de 36 de luni. De asemenea, au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea și consolidarea corpului central al Colegiului Național “Carol I” și Opera Română din municipiul Craiova, cu o valoare a investiției de 115 milioane de lei și Centrul Social Caraiman, cu valoare a investiției de 46 de milioane de lei.

Vino alaturi de noi!


Acest website NU folosește reclame.
Toate legăturile externe sunt verificate.
Comunitatea Diaspora.Ro "NU" are aparteneță Politică și nici nu acceptă reclame sau fonduri de la partidele Politice!
Ne poți susține activitatea
AICI ,
Sursa: gov.ro

Get real time updates directly on you device, subscribe now.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More