Adina, 51 de ani, și Atila Muhterem, 56, în casa lor din Frederikshavn, Danemarca. Foto: Libertatea

La sfârșitul anilor 90, mulți tineri din Câmpia Turzii, orașul natal al Adinei, mergeau în Spania la cules portocale, pentru că acasă nu aveau prea multe opțiuni. Ea a lucrat la compania Caritas, iar după ce a dat faliment, a rămas fără serviciu. Nu împlinise încă 26 de ani în 1998, când s-a stabilit în orașul Murcia din Spania, scrie Libertatea.

Adina a lucrat mai mulți ani ca barmaniță, fără contract. Pe vremea aceea, imigranții români nu aveau documente: majoritatea plecau cu vize turistice, pentru că România nu făcea parte din UE. 

Atila provine dintr-o familie de turco-tătari din Constanța și în 2000 a plecat să muncească în construcții în Spania. A cunoscut-o pe Adina în 2001 și au închiriat împreună un bar în Sangonera la Verde, la 14 kilometri distanță de Murcia. În 2002, s-a născut fiica lor, Denisa. 

Cât timp au locuit în Spania, n-au fost niciodată în România, pentru că o lungă perioadă n-au avut documente și le-a fost teamă că nu se mai pot întoarce. Îi vizitau uneori fratele lui Atila și mama Adinei. 

Atila a venit primul în Danemarca, pe 1 mai 2007. A închiriat o mansardă care costa 3.000 de coroane (aproximativ 400 de euro), iar peste două săptămâni au venit și soția lui, Adina, și fiica lor, Denisa, care avea 4 ani. Toate lucrurile din Spania le-au pus în opt lăzi, pe care le-au trimis prin UPC. Se gândeau că nu vor rămâne mai mult de doi ani. Era întuneric și frig în Danemarca, iar seara nu era nimeni pe stradă, ceea ce i-a șocat pe amândoi, pentru că la ora aceea „în Spania abia începea viața”.

Pe vremea aceea, munca la fabrica de pește era sezonieră, așa că Adina și Atila lucrau și la curățenie, și la zugrăvit, întotdeauna cu contracte de muncă. Câștigau mai bine decât în Spania și îi cumpărau Denisei haine și jucării. „Tot-tot-tot cumpăram ce era posibil și nu reușeam să stricăm banii”, povestește Adina. „Și atunci ne-am dat seama: «Stai un pic, nu se compară cu Spania. Aici, dacă muncești, nu ai grija zilei de mâine, poți să-ți cumperi televizor sau mașină de spălat în fiecare lună»”.

Atila a început să lucreze din ce în ce mai mult și, la un moment dat, avea trei servicii: „Mă duceam la Aalborg, la dat jos tapetul, mă întorceam la cinci după-amiaza, intram la Fotex (un supermarket – n.red.) la curățenie până la 12 noaptea, iar dimineața, dacă aveam de muncă, mă duceam și la pește”.

Nu a luat însă în calcul impozitarea progresivă din Danemarca, unde, cu cât câștigi mai mult, cu atât plătești taxe mai mari. „Am plătit la taxe de mi-a venit rău la cap”, spune el. 

Mai multe informații și imagini găsiți în Libertatea. Click AICI.

Recomandare:

The post Povestea lui Atila, constănțeanul care a lăsat România pentru Spania și Spania pentru Danemarca appeared first on .

Diaspora Ro