Romania aniverseaza astazi 101 ani de la Marea Unire.

Este Ziua Naţională, când sărbătorim momentul în care s-a împlinit visul unei naţiuni- 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia.
Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul 1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România.
Alegerea acestei zile ca sărbătoare națională a României a fost văzută drept un afront adus minorității maghiare din România, pentru care ziua de 1 decembrie a însemnat o pierdere politică.
Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creării României Mari, într-un moment în care poporul român a ştiut să valorifice conjunctura internaţională favorabilă creată în urma Primului Război Mondial şi a destrămării imperiilor Ţarist şi Austro-Ungar.


foto: Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia
sursa :Arhiva Muzeului National al Unirii Alba Iulia

   După prăbușirea regimului comunist din România, prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.Aceasta prevedere este este reglementată de Constituție la nivel de simbol național, în art. 12, alin. 2.
Singurele fotografii care se pastreaza din timpul evenimentelor de la 1 decembrie 1918 ,sunt realizate de Samoila Marza,”fotograful Unirii” din intamplare (deoarece fotograful Arthur Bach, angajat oficial de organizatorii Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele.
Din punct de vedere istoric, la 1 decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegați și susținută de peste 100000 de români veniți din toate colțurile Ardealului și Banatului, a adoptat o Rezoluție, prin care s-a consfințit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre) și Țara Ungurească (Crișana, Satmare și Maramureș) cu România.
Alba Iulia fusese aleasă de către Consiliul Național Român Central, care avea sediul la Arad, pentru a adăposti între zidurile ei pe reprezentanții poporului românesc din Transilvania din două motive istorice:
• la 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul își făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia, cetatea fiind capitala domnitorului pe scurta perioadă cât a durat Unirea celor trei principate (Muntenia, Moldova și Transilvania);
• in 1784, pe același platou al Cetății, Horia și Cloșca erau trași pe roată în urma condamnării lor.
Unirea Basarabiei, a Bucovinei și, în cele din urmă, a Transilvaniei cu Regatul României (așa-zisul Vechi Regat) a dus la constituirea României Mari. Ea a fost scopul intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei și a fost favorizată de mai mulți factori istorici:
• acțiunea politică decisivă a elitelor din Regatul României și din Austro-Ungaria în conjunctura favorabilă de la sfârșitul Primului Război Mondial
• prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și a Imperiului Rus
• afirmarea principiului autodeterminării și al celui al naționalităților pe plan internațional, în contextul prezenței pe scară largă a sentimentului național în rândul populației românești.

În august 1916, România intrase în Primul Război Mondial alături de Antanta (bloc politico-militar creat cu puțin timp înainte de Primul Război Mondial și format din Franța, Imperiul Britanic și Imperiul Rus.), care făgăduise realizarea idealului românesc de unitate națională.Fiind copleșită numeric și material de forța armatelor germano-austroungare, și având două treimi din teritoriu ocupate, a fost nevoită să încheie umilitorul Tratat de Pace de la București (7 mai 1918). Acesta, din fericire, nu a fost niciodată ratificat de Regele Ferdinand I.

foto : Marsul spre Marea Unire

În luna decembrie 1917, Sfatul Ţării din Basarabia a cerut armatei române să asigure securitatea regiunii. Ulterior, pe 27 martie 1918 s-a decis unirea cu ţara. Situaţia s-a repetat și în Bucovina, acolo unde bolşevicii încercau să preia puterea. Armata română a trecut graniţa, iar, în noiembrie, Congresul General al Bucovinei a decis unirea cu ţara, în timp ce teritoriul românesc, pierdut în 1916, a fost eliberat. Pe 1 decembrie 1918, în cadrul unei mari adunări naţionale, peste o sută de mii de români, din toate provinciile istorice, au decis unirea Transilvaniei cu România.

Harta Romaniei Mari ,intocmita de G. Pop
Sursa: Biblioteca Digitala Nationala

Din câștigurile teritoriale ale anului 1918, doar Transilvania și Bucovina de Sud au rămas României după cel de-al Doilea Război Mondial. Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța au fost încorporate URSS, iar Cadrilaterul a rămas Bulgariei. Ideea unirii Republicii Moldova cu România, deși neasumată de niciunul dintre cele două state, a rămas prezentă în discursul public din România și Republica Moldova.
Așa cum sublinia și istoricul Florin Constantiniu, ”…Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești.
Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera a nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii națiuni române.
O necesitate istorică – națiunea trebuia să trăiască într-un stat național – s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetență, și, punând în mișcare națiunea, i-a dat acea forță uriașă, ca peste toate adversitățile să dea viață aspirației sale: Statul național!”

Vino alaturi de noi!


Acest website NU folosește reclame.
Toate legăturile externe sunt verificate.
Comunitatea Diaspora.Ro "NU" are aparteneță Politică și nici nu acceptă reclame sau fonduri de la partidele Politice!
Ne poți susține activitatea
AICI ,
[cosmin]

.

Get real time updates directly on you device, subscribe now.

Cmentariile sunt închise

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More